Ti-ai parasit regatul!

Ai plecat!Fara ca macar sa-ti pese,fara ca macar sa lasi o singura raza in urma ta,ca sa ne vegheze.De ce?Stiu ca nu sunt zilele acelea de vara in care dominai bolta cereasca,dar totusi toamna nu are farmec fara tine.
Ce farmec are covorul de frunze ce domina orice portiune de pamant,daca nu e luminat de tine?
Ce farmec are dimineta unei toamne tarzii daca tu nu apari in splendoarea ta cu razele tale care sa ma trezeasca?
Ce farmec au lacrimile toamnei daca tu nu apari sa le opresti si sa lasi in urma ta miraculosul curcubeu?
Ce farmec are viata daca nu e luminata de tine?
Niciunul!
Pe cat pari de neinsemnat pentru unii,pe atat viata mea depinde de tine.
Dar m-ai dezamagit,ai plecat,ai lasat toamna sa puna stapanire pe lumea mea.Sa se scufunde intr-un intuneric pustiu,unde trecatorii merg cu capul plecat din cauza vantului furios ce bate fara mila si care nu-i lasa sa zambeasca,nu-i lasa sa transmita lumina prin privirea lor.
Plecarea ta a adus haosul,a scos la iveala acea parte a lumii de care m-am temut mereu,pe care nu as fi vrut sa o vad niciodata.
Dar stii ceva?Am fost puternica!Atunci cand speranta se zbatea sa razbata fortele intunericului,cand tu nu erai,cand lumea isi arata partea intunecata,atunci eu am reusit sa zambesc.
Credeai ca voi plange?Credeai ca te voi ruga sa te intorci inapoi?Credeai ca voi sta ascunsa,pana cand primavara se va arata?
Daca asta credeai te-ai inselat!
Tu ai plecat,iar eu ti-am simtit lipsa,dar sa stii ca niciodata n-am depins de tine.
Ai stiut vreodata ca daca toata lumea ar zambi cu bunavoita ar transmite mai multa lumina decat toate razele tale?
Ai stiut vreaodata ca daca toata lumea ar privi cu caldura in ochi si ar transmite bunatate prin acestia,ar reusi sa transmita mai multa caldura decat o fac toate razele tale?
Probabil ca da,poate ca asta iti era marele secret.Dar odata cu plecarea ta,eu l-am descoperit.
Am descoperit in zilele in care ai fost plecat ca daca zambesc il luminez pe cel de langa mine,iar daca privesc cu toata fiinta mea,si imi transmit toate sentimentele in acea privire il incalzesc,nu stiu daca la fel ca tine,dar e o sansa la supravietuire.
Tot ce-am zis,am zis pentru ca am fost suparata si dezamagita,ca mi-ai parasit lumea.Pentru putin timp,dar ai facut-o.
Nu stiu de ce ai plecat,poate ai plecat ca sa ne faci un bine.Cel putin mie mi-ai facut si rau si bine in acelsi timp.Am descoperit ce e mai bun in mine si cum sa-l folosesc,dar mi-a fost si greu fara razele tale care sa-mi mangaie chipul brazdat de lacrimi si biciuit de ploaie si vant.
Dar azi te-ai intors,norii jucausi ti-ai facut loc pe tronul albastriu,si ai condus toata ziua.Ai scaldat in lumina ta aurie vazduhul si ne-ai incalzit.
Mi-a fost dor de tine Soare!
Sa stii ca nu mai sunt suparata si ca te-am iertat,dar daca mai vrei sa pleci vreodata,anunta-ma din timp ca sa-mi fac provizii de zambete si de sentimente pe care sa le transmit in jurul meu in lipsa ta.