Inconstienti.

Nu intelegea cum ajunsese aici,de la omul indiferent care era odata la omul situat pe marginea unei intunecate prapastii,asteptand momentul in care ea va reveni,asteptand sa vada daca intoarcerea ei il va arunca sau nu in adancul infinit si rece.
Dar totusi nu putea sa-si dea seama,ii era imposibil sa realizeze de ce acum depinde de sfoara ce o controla ea,ca un papusar talentat ce trebuie sa decida soarta lui,poate prea neinsemnata.
Gandindu-se acum un pic inapoi,zambea vag.Ea aparuse in viata lui intr-un mod neasteptat,trezind in el niste tresariri ciudate si atat de necunoscute.Aparuse pentru ca prin viata lui trebuia sa treaca drumul ei;si nu conta daca in povestea lui era iarna,ea aparea ca o floare de primavara raspandind parfumuri imbietoare;nu conta daca in povestea lui era vara,ea aparea ca un fulg rece de nea asezandu-se nepasatoare pe obrazul lui fierbinte.
Zambitoare si dezinvolta venea atunci cand el se astepta mai putin,rasturnand tot ce avea sens in viata lui si dand noi valori acesteia.
Da,isi aduce aminte toti pasii ei,toate zambetele ce i-au fost adresate,toate stelele ce au cazut cu numele ei in mintea si pe buzele lui.Cat de banal si totodata ironic,se gandea ca fusese totul.O straina oarecare isi facuse aparitia,iar curiozitatea lui l-a facut sa nu o ocoleasca,l-a facut sa vrea sa o cunoasca si intr-un final,ajungand sa o cunoasca totul luase o intorsatura brusca.
Ajunsese sa depinda de privirea ei,de modul ei de a vorbi,de a se incurca si enerva,de a gresi si de a imbratisa.
Ea permisese aproprierea lui,considerand-o la inceput un lucru obisnuit-asta era modul ei de a fi-,apoi crezand ca e un joc dragutz,iar intr-un final realizand dezastrul ce-l crease.
Desi subconstientul lui realizase riscul ce si-l asuma,el indeparta gandul cu o hotarare prosteasca,dar ajunsese si clipa in care trebuia sa renunte la tot,sa tranforme totul in amintiri si sa o lase sa plece;aici nu era locul ei,aici era doar un mic popas,in care a cunoscut oameni noi si de care ajunsese sa depinda intr-un fel sau altul.
Iar ea incerca acum la plecare sa creeze o bariera impotriva tuturor acuzatiilor si reprosurilor,dar mereu patrundeau cateva care o loveau cu o putere insuportabila,de parca reprosurile ce si le facea singura nu erau de ajuns.Stia ce lasa in urma,dar totodata stia ce o astepta acasa.Stia ca a gresit,dar nu avea puterea sa mai incerce sa mai repare ceva,era inundata de o frica mistuitoare care-i spunea ca aceasta incercare va da gres,mai mult inrautatind situatia.Nu mai avea nici o farama de curaj ramas inauntrul ei.
Astfel plecase,lasand totul in urma,nemaidorind sa intoarca nici macar o data capul inapoi,nu vroia sa-si arate slabiciunea si stand cu spatele la tot ce traise in acel loc,privirea i se incetosa,lacrimile inundandu-i ochii.
Nu stia cand va reveni,dar stia sigur ca o va face candva,intr-un moment in care avea sa fie sigura pe ea si pe hotararile ei,atunci cand amintirile vor fi suportabile.
Dar pana atunci el tot pe marginea prapastiei se va afla,cu aceleasi nedumeriri,cu pasi ezitanti,cu amintiri sufocante,cu unele zambete,cu o furie ce-l va mistui incet incet in unele clipe.Va fi acolo si va regreta numeroasele lucruri ce nu le facuse si cuvintele ce nu le spusese.
Marturisiri,parfumuri,amintiri,lacrimi,caldura,zambete,melodii,culori,prietenii,revederi,toate alcatuiau decorul lor.Piesa s-a jucat iar acum publicul si interpretii insisi asteptau cu sufletele la gura finalul.
Insa finalul nu fusese scris,iar el se inselase,ea nu indeplinea rolul papusarului,nu de decizia ei atarna soarta lui.
Deciziile amandurora,curajul si pasii lor siguri imbibati cu voita puternica vor duce la finalul dorit.
Iar atunci cand vor reusi isi vor da seama ca atat mana lui,cat si mana ei se aflau amandoua pe sfoara ce decidea sfarsitul;amandoi erau papusarii inconstienti,ce se jucau fara sa-si dea seama cu viata lor.