Si licurici stralucitori ies din caldura focului si se inalta atat de usor spre cer.
Ei pot zbura spre deosebire de tine,iar tu crezi ca ei ajung si ating cerul,crezi ca nu lupta,crezi ca ei plutesc cu simplitate spre dorinta ta cea mai mare.
Te inseli!Licuricii,toti,sunt dorintele tale,si ei lupta din clipa din care ies din flacarile focului pana cand se raspandesc in intunecimea noptii.Zboara cu pretul vietii lor.Zborul nu e dorinta lor,e a ta.Si putine dintre aceste puncte stralucitoare,atat de pline de viata, reusesc sa atinga cerul.Cate dorinte ti s-au implinit,atatea au atins imensul albastru,iar cele neimplinite reprezinta esecul lor.
Dar stii care e dorinta lor?Sa nu se piarda in noapte priviti doar de tine.Nu,dorinta lor e sa ajunga la luna si sa se piarda in ea,sa devina o componenta in lumina ei,sa faca parte din ea si secretele acesteia.
E ciudat nu?Ca dorinta ta doreste altceva.
Astea sunt gandurile mele,imaginea mea,care te va ajuta ajuta probabil sa realizezi.Dar doar atunci cand vei intelege,atunci cand vei lasa licuricii liberi,cand ii vei admira,cand le vei ura succes.Atunci cand ei isi vor indeplini dorinta,atunci se va implini si a ta.Atunci punctele luminoase,prietenii tai necunoscuti, isi vor indeplini scopul si anume acela de a te ajuta.
Prieteni ascunsi in umbra,de care tu nu ai habar,pe care ii vezi dar nu iti dai seama ce reprezinta.Le urmaresti dansul in lumina lunii,in intunericul noptii,in compania gandurilor si a viselor.
Ai vrea sa fii un licurici,ce se naste si zboara.
Ce zboara spre necunoscut,ce nu are reguli si care se lasa invaluit de minuni pe care tu nu le-ai descoperit inca,de lucruri pe care tu le crezi imposibile.Mai gandeste-te!Si licuriciului,ce se indeparteaza de caldura focului i-ar placea sa fie in locul tau.Existenta lui este atat de scurta ,inchisa parca intr-o camera atat de ingusta.El zboara spre luna mereu si daca nu reuseste inseamna ca a pierdut totul,putand doar sa mai lumineze pentru o perioada scurta de timp locul ce-i marcheaza slabiciunea si sfarsitul.El nu are o a doua sansa.
El e un biet licurici,iar tu esti un om,tu esti scopul existentei lor.
Urmareste dansul,lasa-te invaluit de caldura focului si ureaza-le succes.Luna va fi noua lor casa,iar daca nu noaptea le va ascunde existenta,de care numai tu vei sti.
Apreciaza si pretuieste,prin faptul ca ii admiri si ca visezi prin ei ii ajuti,desi nu-ti dai seama.
Si stii ce va face noapte cu licuricii ce esueaza,ce nu ajung in inaltul cerului?Ii va aduce inapoi in sufletul tau.
Atunci cand esti invaluit de o senzatie de caldura,atunci ei se vor intoarce la prima lor casa.Si in clipa ta de slabiciune vor fi eliberati in speranta de a acompania luna.
Iar atunci pe tine de va cuprinde un val de raceala.
Va trece adevarat,dar mereu vei simti ca ceva lipseste.

Sa ne lasam prada dorintelor noastre. Sa incercam sa ne indeplinim noi dorintele, sa ne facem singuri viata mai frumosa. Nu sa asteptam sa pice de undeva nimic nu se va intampla daca tu nu vrei asta.
RăspundețiȘtergereMarfa postu :*:*:*>:D<>:D<>:D<
Scrii genial! Stiu ca am mai spus asta dar o sa o spun de fiecare data :*