Asculta!

Hei!Opreste-te!Asculta!
Auzi?
Vantul acum e ca o soapta usoara,care vrea sa ne zica ceva.Poarta cu el atatea povesti interesante.Ce bine ar fi sa putem sa stam o zi intreaga si sa le ascultam.
Dar crezi ca as putea sa le descifrez?Mi se pare atat de greu.Simt ca vrea sa spuna ceva,ma straduiesc sa inteleg,dar aud doar soapte,doar franturi de ganduri ,iar unele sunt atat de triste.Dar unele m-au facut sa zambesc.
Iti incalc dreptu,iar vantul e un hot,patrunde in viata ta fara sa iti dai seama si ia parte la ea cu sau fara vointa ta.Dar de unde sa stiu eu din ce parte vine vantu,de unde sa stiu ale cui ganduri le poarta,de cat timp le poarta in adierea sa si cata lume a reusit sa le descopere.
Dar e placut.E ca si cum ai patrunde pe un taram nou,ce nu-i al tau,unde nu sunt expuse gandurile si sentimentele tale,nu!Sunt ale altcuiva,sunt adunate de la mii de oameni si purtate si pe la urechea ta.Nu ai cum sa intelegi cu adevarat povestea pentru ca vantul iti sopteste doar inceputu sau sfarsitu ei sau doar vagi cuvinte neclare,amestecate in haosul multimii.
Gandeste-te ca vorba ta spusa in somn a fost purtata in zare de o usoara adiere si adusa la urechea mea.
Ma gandesc ca ce simt eu a fost purtat de vant spre tine.Dar nu,ma amagesc degeaba.Dar e placut sa gandesti asa.Ma face sa ma opresc in loc atunci cand simt suflul vantului rece pe obrajii mei deja inghetati si sa extrag caldura din el.Ma face sa ma gandesc la tine,ganduri ce vor sa fie purtate spre inima ta.Ma face sa zambesc si sa visez,sa vreau sa zbor odata cu el,sa fiu parte din adierea sa.Sa ma poarte acolo unde e soare si unde totul are culoare.
Ma gandesc ca undeva in lumea asta imensa e cineva care imi cunoaste toate secretele,care ma cunoaste mai bine decat o fac eu.Ma gandesc ca vantul m-a tradat si mi-a purtat soaptele triste si fericite spre acel cineva mereu,facandu-si deja o carare bine batatorita intre ambele suflete.Ma gandesc ca odata vantul ma va lua cu el si nu numai gandurile mele si ma va duce la tine.
As vrea sa te gandesti ca atunci cand vantul aduce cu el ploaia:picaturile sunt lacrimile unei persoane ce are nevoie de un suflet cald sa i le stearga.
As vrea sa te gandesti ca atunci cand vantul aduce cu el fulgii mici de zapada:cineva,undeva are nevoie de caldura inimii tale,care sa-i dezghete lumea patrunsa de frig.
As vrea sa te gandesti ca atunci cand vantul e doar o adiere usoare ce poarta cu el razele stralucitoare de soare:cineva,undeva e fericit si zambeste si ca ar putea sa te faca si pe tine sa simti acea energie calda.
As vrea sa te gandesti ca atunci cand vatul poarta in adierea sa o frunza pierduta:acesta vrea sa iti spuna o poveste complexa.Asculta-l!
E frumos!Probabil ca te intrebi daca am simtit asta vreodata.O sa-ti zic un simplu da!Pentru ca imaginatia imi arata lucruri ce realitatea le distruge,le ascunde,le considera neinsemnate,lucruri ce visul le da viata si importanta.


"Dreamers, you see everything in color
While the world is getting darker"